Într-o lume în care burgerii, pizza și sucurile carbogazoase par la un click distanță, lupta cu tentațiile alimentare devine tot mai dificilă. Deși dietele și terapiile comportamentale au demonstrat eficiență în anumite cazuri, ele nu reușesc întotdeauna să schimbe reflexele inconștiente care ne împing spre calorii goale. Aici intervine un start-up elvețian, care a imaginat o soluție ingenioasă: un joc video care îți „antrenează” creierul să respingă alimentele nocive și să-ți îndrepte atenția spre variante sănătoase.
Bewe Lab, compania fondată de cercetători din cadrul Universității din Fribourg, a transformat din greșeală un proiect de reabilitare motrică într-o armă secretă împotriva supraalimentației. Inițial, echipa condusă de Lucas Spierer dezvolta interfețe digitale menite să susțină recuperarea pacienților după accidente vasculare. Însă testele au scos la iveală un efect surprinzător: subiecții își schimbau involuntar preferințele față de obiectele vizualizate și manipulate frecvent pe ecran.
„A fost ca și cum creierul lor învăța să refuze lucrurile la care fuseseră supuse mișcări de respingere”, explică Barnabé Delarze, manager de dezvoltare la Bewe Lab. Așa a prins contur ideea de a-și concentra tehnologia asupra alimentelor considerate adictive: de la burgeri și prăjituri la sucuri pline de zahăr. Printr-o simplă interacțiune repetitivă, utilizatorul își construieste un nou pattern mental, care ulterior se traduce în alegeri mai echilibrate.
La prima deschidere a aplicației, ești întâmpinat de o interfață prietenoasă, în care selectezi produsele de care vrei să te detasezi. Poate fi vorba despre cartofi prăjiți, dulciuri intens rafinate sau băuturi acidulate. De aici începe „misiunea”: o combinație de minijocuri inspirate de classicul brick breaker, adaptate pentru a separa vizual și motric „binele” de „rău”. Dacă prin gesturile tale la touchscreen trimiți spre tine fructe și legume, vei consolida reflexul de a aprecia mâncarea sănătoasă și vei estompa dorința de junk food.
Din punct de vedere neurologic, mecanismul se bazează pe condiționarea operantă: creierul primește un feedback imediat, iar asocierea repetată între mișcare și imagine generează, în timp, o aversiune față de alimentele nedorite. Spre exemplu, o persoană care obișnuia să bea zilnic peste un litru de suc carbogazos s-a declarat după câteva săptămâni „dezgustată” de gustul acestuia și a renunțat aproape complet la băuturile acidulate.
Dincolo de noutatea conceptului, ceea ce mă impresionează este versatilitatea platformei. Echipa Bewe Lab pregătește deja noi nivele de joc și liste extinse de produse alimentare. În plus, planurile lor se întind și către alte obiceiuri nocive: fumat, alcool, poate chiar dependențe comportamentale. Dacă recondiționarea prin digitale își va dovedi eficiența pe scară largă, costurile drastice asociate tratamentelor clasice pentru obezitate sau sevraj ar putea fi reduse substanțial.
Totuși, orice inovație întâmpină provocări. Rămâne de văzut cât timp și cât de consecvent va rămâne utilizatorul fidel unei aplicații care, peste tot, concurează cu divertismentul rapid și cu stimulii vizuali agresivi ai rețelelor sociale. Un alt aspect de urmărit este sustenabilitatea efectelor: cât de durabile vor fi obiceiurile formate în fața ecranului odată ce utilizatorul își recăpătă autonomia decizională?
Din propria mea experiență cu diverse aplicații de tip „habit tracker”, am observat că gamificarea funcționează la început ca un stimulant excelent, dar are nevoie de adaptări continue și de motivație internă puternică pentru a genera schimbări pe termen lung. În cazul Bewe, ingredientul special este încărcătura emoțională generată de repetare și de imaginea mentală a disconfortului asociat alimentelor nesănătoase.
În accepțiunea mea, cea mai mare valoare adăugată a acestui proiect constă în capacitatea de a combina știința cognitivă cu elemente ludice. Adesea, în domeniul sănătății publice, apare o prăpastie între recomandările terapeuților și dorința oamenilor de a găsi soluții rapide și distractive. Bewe pare să pună piciorul în ambele tabere, transformând un comportament de refuz într-un joc simplu, dar puternic.
Pe măsură ce ne apropiem de lansarea oficială, programată pentru începutul lui 2026, vom afla dacă această abordare va rezista în fața testului timpului. Până atunci, merită să privim cu optimism spre o lume în care telefonul mobil devine un aliat în alegerea alimentelor, în loc de un complice al exceselor.
Concluzionând, Bewe Lab deschide un drum promițător în prevenția obezității și a dependențelor alimentare, demonstrând că o idee născută într-un laborator dedicat recuperării medicale se poate transforma într-un catalizator al schimbării comportamentale. Rămâne de văzut dacă jocul va schimba pentru totdeauna modul în care interacționăm cu mâncarea, dar, până la urmă, adevărata revoluție începe atunci când un gest simplu, repetitiv, devine reflex și ne eliberează de tentațiile care ne guvernau viața.”