Într-o intervenție recentă, Dragoș Damian, directorul unuia dintre cei mai importanți jucători din industria farmaceutică românească, a tras un puternic semnal de alarmă. El consideră că, fără susținerea directă a investitorilor locali cu resurse considerabile, viitorul domeniului biotehnologiei și producției de medicamente în România este grav periclitat. În opinia sa, acest sector suferă din cauza neimplicării clasei de mijloc puternice și a deciziilor politice ineficiente, care amenință supraviețuirea puținelor fabrici rămase.
De aproape patru ani, am atras atenția în mod repetat asupra necesității ca oamenii cu capital din România să își dirijeze măcar o parte din resurse spre această industrie. Nu este vorba de filantropie, ci de o investiție strategică care poate genera profit constant, aducând în același timp beneficii majore pentru sănătatea populației. În acest interval, am asistat la salturi uriașe în studiile și tratamentele pentru boli autoimune și tulburări metabolice, impulsionate în mare parte de inteligența artificială, iar ritmul inovației nu a făcut decât să accelereze.
La nivel local, producția de medicamente rămâne limitată la doar câteva unități de fabricație, care se zbat să facă față concurenței globale. Lipsa de lichidități, formarea deficitară și echipamentele învechite sunt doar câteva dintre problemele majore. Companiile străine, susținute de investitori puternici și politici fiscale avantajoase în țările lor, reușesc să dezvolte noi terapii și să își extindă liniile de producție cu rapiditate, lăsând pe plan secund România.
În paralel, evoluțiile din domeniul biotehnologiei demonstrează cât de repede pot fi fructificate progresele științifice. Cercetările avansate în imunoterapie, terapii celulare și inginerie genetică promit soluții pentru afecțiuni greu de tratat până în prezent. În plus, aplicațiile AI – de la identificarea noilor molecule până la optimizarea proceselor de producție – reduc semnificativ timpul și costurile pentru aducerea pe piață a unor tratamente inovatoare.
Resursele private pot fi canalizate nu doar în construcția de noi facilități de producție, ci și în susținerea start-up-urilor locale și a cercetării academice. Fondurile de tip venture capital, parteneriatele public-privat și clusterele regionale pot crea un ecosistem viabil, în care ideile tinerilor cercetători să fie testate și dezvoltate rapid. Astfel, România ar putea dobândi un rol semnificativ în lanțul valoric al industriei farma global.
Însă, pe lângă capital, mediul legislativ și administrativ trebuie ajustat. Birocrația excesivă, impozitarea neadaptată și lipsa unor stimulente clare descurajează chiar și cei mai curajoși antreprenori. În loc să oferim facilități fiscale și granturi dedicate proiectelor inovative, legile rămân confuze, iar aprobările durează ani de zile. Această combinație toxică împinge deoparte potențialii investitori.
Din perspectiva mea, soluția stă într-o abordare integrată: autoritățile trebuie să colaboreze strâns cu mediul academic și cu mediul de afaceri pentru a stabili priorități și standarde de calitate. Universitățile și institutele de cercetare ar putea crea programe dedicate transferului de tehnologie, iar companiile românești ar urma să beneficieze de mentorat și acceleratoare specializate.
Nu în ultimul rând, diaspora românească reprezintă o sursă importantă de expertiză și finanțare. Profesioniști de top, plecați în străinătate, pot fi cooptați în proiecte de consultanță sau pot iniția propriile lor afaceri în țară. Fondurile europene pentru cercetare și inovare pot completa acest tablou, dar trebuie accesate inteligent și utilizate cu transparență pentru a evita derapajele de corupție.
În lipsa unei viziuni pe termen lung și a unui angajament real din partea mediului privat și a decidenților politici, România riscă să piardă trenul biotehnologiei mondiale. Investițiile private nu sunt doar o opțiune de afaceri, ci un pilon esențial pentru dezvoltarea unei economii sănătoase și pentru bunăstarea societății. Fiecare milion investit în acest sector poate genera inovații care schimbă vieți, așa că este momentul să transformăm alarmă în acțiune și promisiuni în rezultate concrete.