După ani întregi de întârzieri, proiecte ambițioase blocate și frustrări repetate, Agenția Națională de Administrare Fiscală pare pregătită să intre într-o etapă cu adevărat transformatoare. Noua aplicație pilot bazată pe inteligență artificială, lansată în testare de Ministerul Economiei, este practic un filtru avansat destinat să identifice rapid cazurile cu risc fiscal ridicat, acolo unde statul poate recupera sume considerabile. Dacă în trecut micul contribuabil suferea din cauza erorilor de sistem, acum accentul se va muta pe jucătorii mari care, potrivit oficialilor, au generat pierderi semnificative la buget.
Povestea digitalizării ANAF începe în urmă cu peste un deceniu, când idei precum e-Factura, SAF-T sau conectarea caselor de marcat la serverele fiscale păreau soluția ideală pentru o birocrație mai puțin apăsătoare. În practică, însă, procesele s-au blocat adesea din cauza infrastructurii precare, a resurselor insuficiente și a dependenței de intervenții manuale. Rezultatul a fost o serie de erori tehnice care au generat inclusiv executări silite abuzive, stârnind procese în instanță și nemulțumirea contribuabililor.
Contextul actual demonstrează nevoia unui salt de consistență. În prima parte a anului 2024, peste o sută de contestații au fost înaintate pe motivul deciziilor fiscale emise pe baza datelor corupte de sistem. Acest val de litigii a scos la iveală cât de vulnerabil poate fi un sistem informatizat insuficient testat și a accentuat necesitatea ca următoarea fază de modernizare să fie susținută de algoritmi capabili să filtreze cu acuratețe tranzacțiile suspecte.
Radu Miruță, ministrul Economiei, a subliniat că noua aplicație nu are ca scop vânarea micului comerciant sau a freelancerilor, ci monitorizarea marilor companii care acumulează datorii consistente la buget. În prima lună de test, sistemul va genera o listă de 1.000 de priorități – firme care, pe baza unui set de criterii complexe, ridică semne de întrebare. Apoi, inspectorii fiscali vor valida manual rezultatele, urmând ca, dacă indicatorii de performanță sunt satisfăcători, soluția să fie integrată permanent în fluxurile ANAF.
Promisiunile nu sunt însă o noutate în istoria ANAF. Florin Cîțu anunța încă din 2019 că transformarea digitală va fi legătura sa cu ministerul de Finanțe, iar Marcel Ciolacu vorbea recent despre perspectiva eliminării deciziilor „cu pixul”. Însă Ilie Bolojan, actualul premier, a recunoscut cu sinceritate că procesul a fost adesea catalogat drept „o poveste fără sfârșit” și că voința politică a lipsit atunci când a contat. Modificările legislative propuse de Guvern au rolul de a accelera calendarul și de a trage la răspundere conducerea ANAF în caz de derapaje.
În paralel, specialiștii IT avertizează că tehnologia, oricât ar fi de avansată, nu este o baghetă magică. Fără o infrastructură solidă și date corect introduse, inteligența artificială riscă să genereze erori la fel de grave ca sistemele precedente. Mai mult, dacă nu se instituie protocoale de verificare riguroasă, deciziile automate ar putea expune contribuabilii la presiuni nejustificate. Transparența algoritmilor și auditul periodic devin astfel esențiale pentru a menține încrederea publicului.
Dacă testul de o lună va confirma eficiența instrumentului, ANAF ar putea extinde utilizarea AI și în alte domenii: de la semnalarea tranzacțiilor neobișnuite, până la ajustarea automată a raportărilor contabile și prevenirea suprapunerii deciziilor de executare. Această viziune înseamnă trecerea de la o administrație reactivă la una proactivă, capabilă să anticipeze fraudele și să optimizeze recuperarea veniturilor publice.
Într-un context economic marcat de nevoia de venituri suplimentare pentru acoperirea deficitului bugetar și de presiuni tot mai mari asupra marilor companii, instrumentele digitale pot face diferența. Abordarea bazată pe inteligență artificială nu reprezintă doar o modernizare tehnologică, ci un pas către un sistem fiscal mai predictibil, mai echitabil și mai transparent.
Concluzionând, viitorul digitalizării ANAF depinde atât de calitatea implementării, cât și de angajamentul factorilor de decizie. Inteligența artificială poate fi catalizatorul unei reforme reale, însă succesul nu stă doar în algoritmi, ci și în modul în care aceștia sunt susținuți de politici clare, infrastructură robustă și un cadru legislativ adaptat. Un ANAF eficient, modern şi corect ar putea reda contribuabililor încrederea în stat şi ar putea asigura o colectare corectă a resurselor, spre beneficiul întregii comunități.