Anul 2024 a adus surprize neașteptate în bilanțurile unor giganți economici care, deși raportează cifre de afaceri în milioane sau chiar miliarde de euro, au ajuns oficial pe pierdere. eMAG, Orange, Auchan, Metro și Mercedes-Benz sunt doar câteva exemple reprezentative ale companiilor care se confruntă cu presiuni externe și interne ce le-au erodat marjele de profit. În acest articol analizăm cauzele principale ale acestui fenomen și de ce performanța financiară nu se traduce întotdeauna în profit.
Primul pe listă este eMAG, liderul pieței de comerț online din România. Creșterea volumului de vânzări și extinderea agresivă în regiune par să fi venit la pachet cu costuri operaționale în creștere: logistică, depozitare, salarii și investiții în tehnologie. În plus, competiția acerbă cu jucători internaționali sau cu supermarketurile care își dezvoltă oferta de e-commerce a forțat retailerul să aplice reduceri și campanii promoționale costisitoare, diminuând drastici marjele operaționale.
Telecomul Orange, la rândul său, a înregistrat un an dificil. Pe lângă investitiile masive în rețeaua 5G și transformarea digitală, compania resimte presiunea reglementărilor din domeniu și volatilitatea ratelor de dobândă. Modernizarea infrastructurii implică amortizări substanțiale, iar costurile cu roaming-ul și licențele pentru spectru electromagnetic rămân ridicate. Fluctuațiile valutare și piața saturată fac ravagii în profitabilitatea diviziei de telecom, în ciuda numărului solid de abonați.
Retailerii Auchan și Metro sunt exemple ale modului în care presiunea costurilor cu utilitățile, chirii și materii prime pot suprasolicita bugetele. Creșterea prețurilor la energie electrică și gaze, precum și scumpirea alimentelor a determinat ambele companii să suporte majorări de preț din partea furnizorilor, fără a le putea transfera integral către consumatorul final. În plus, lanțurile de aprovizionare încă resimt efectele pandemiei și crizelor geopolitice, ceea ce a dus la întârzieri și penalități.
În domeniul auto, Mercedes-Benz traversează o perioadă de tranziție spre mobilitate electrică și digitalizare. Amplul proces de reinventare a liniei de producție și adaptarea la normele de emisii și tehnologiile verzi au cerut cheltuieli extraordinare cu cercetare-dezvoltare și ajustări de capacitate. Deficitul de semiconductori, fluctuațiile costului materialelor rare și logistica complexă a componentelor la nivel global au amplificat pierderile, în timp ce vânzările de modele noi încă nu compensează eclipsa motorinălor tradiționale.
Pe lângă factorii specifici fiecărei industrii, există câteva tendințe transversale care explică de ce un volum mare de vânzări nu garantează profit. Inflația ridicată, creșterea dobânzilor la credite și presiunea pe costurile cu forța de muncă afectează marjele de profit. De asemenea, companiile aleg să reinvestească agresiv în tehnologie, marketing și noi piețe, ceea ce poate genera pierderi contabile pe termen scurt, dar are potențial de valoare pe termen lung.
Imobilizările corporative și amortizările aferente reprezintă un alt element care erosionează bilanțul. Marii jucători se află în competiție pentru a atrage cele mai bune soluții digitale, centre logistice inteligente și infrastructură verde, iar astfel de investiții se reflectă în plus la cheltuieli decât la profit imediat. De multe ori, managerii aleg acest drum pentru a pregăti compania pentru viitor, acceptând pentru moment cifre negative în contul unei poziționări strategice avantajoase.
Nu în ultimul rând, impozitele pe profit și contribuțiile sociale au crescut în unele sectoare, în timp ce politicile antitrust și reglementările de mediu au impus amenzi și costuri de adaptare suplimentare. În acest context, bilanțul pe minus devine adesea rezultatul unei combinări de factori contabili și de piață, mai degrabă decât a unui declin real al cererii sau al calității serviciilor și produselor oferite.
Privind în perspectivă, aceste companii nu și-au pierdut relevanța în industrie, iar balanța pierderilor poate să se redreseze rapid odată cu stabilizarea costurilor și cu recuperarea investițiilor pe termen mediu. Optimizarea lanțului de aprovizionare, negocierea tarifelor și digitalizarea proceselor interne rămân motoare esențiale ale revenirii.
Concluzionând, chiar și cele mai solide afaceri pot înregistra cifre roșii atunci când sunt expuse unor schimbări structurale sau economice profunde. Pierderea contabilă nu echivalează neapărat cu un deficit de încredere sau de piață: adesea, reprezintă prețul plătit pentru a pregăti o companie pentru următoarea etapă de creștere. În 2024, eMAG, Orange, Auchan, Metro și Mercedes-Benz au ales să investească agresiv în viitor, iar verdictul va veni în următoarele bilanțuri, atunci când vor începe să culeagă roadele strategiilor implementate.