Un nou episod din disputa reglementărilor digitale globale s-a declanșat odată cu scrisoarea transmisă de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) către principalii giganți tech americani. Documentul semnat de președintele FTC, Andrew Ferguson, îi îndeamnă pe liderii Google, Meta, Amazon, Microsoft și Apple să refuze aplicarea Digital Services Act (DSA) adoptat de Uniunea Europeană. Motivul invocat? Protejarea libertății de exprimare și a securității cetățenilor americani.
În esență, administrația Trump consideră că normele europene care vizează platformele online sînt incompatibile cu valorile garantate de Primul Amendament al Constituției SUA. Ferguson argumentează că DSA ar putea încuraja cenzura, restrângînd libertatea de a exprima opinii și credințe care nu se aliniază cu viziunile unei mici elite din Silicon Valley.
Scrisoarea critică nu doar Digital Services Act, ci și alte reglementări europene precum GDPR sau britanicul Online Safety Act. Din perspectiva Washingtonului, aceste legi străine se transformă într-o formă de intervenție externă, amenințînd integritatea drepturilor fundamentale ale americanilor și chiar securitatea rețelelor digitale.
Un alt punct sensibil menționat în scrisoare este criptarea end-to-end. FTC avertizează că firmele care oferă „securitate maximă” ar încălca legislația americană dacă ar slăbi nivelul de protecție pentru a se conforma cerințelor europene. Practic, orice concesie la standardele de criptare riscă să fie considerată practică comercială incorectă, pasibilă de sancțiuni.
Termenul limită pe care FTC l-a impus companiilor este 28 august, pînă la care acestea trebuie să explice ce aleg: să respecte norma americană sau să se supună regulilor UE. Alegerea nu este deloc simplă, pentru că un compromis poate deschide răni pe ambele piețe: amenzi mari în Europa pentru nerespectarea DSA sau proceduri de investigație și amenzi în SUA pentru slăbirea protecției datelor și a criptării.
La prima vedere, avem un conflict de principii: pe de o parte, Uniunea Europeană dorește să limiteze dezinformarea, discursul instigator la ură și practicile monopoliste ale platformelor; pe de altă parte, SUA reclamă că restricțiile europene riscă să sufoce libertatea de exprimare. Însă realitatea este mult mai complexă. Într-o lume interconectată, frontierele legislative se suprapun, iar marile corporații se regăsesc prinse în capcana unor legi contradictorii.
Un exemplu invers, dar la fel de elocvent, este Cloud Act-ul american, care le conferă autorităților SUA dreptul de a accesa date stocate pe servere din orice parte a lumii. Astfel, Europa reclamă intruziunea Washingtonului în datele cetățenilor săi, în timp ce SUA condamnă intervenția reglementatorilor europeni în modul în care companiile gestionează conținutul online.
Din punctul meu de vedere, tensiunile actuale reflectă o criză de mari dimensiuni: cum reglăm spațiul digital global într-un mod care să asigure simultan libertatea de exprimare, protecția datelor personale și integritatea rețelelor? În loc să ne limităm la a pune restricții unilaterale, ar fi necesară o cooperare transatlantică mai strînsă, capabilă să armonizeze principiile fundamentale ale ambelor sisteme.
Un model de dialog ar putea include forumuri multilaterale permanente, unde reprezentanții guvernamentali și ai companiilor tech să discute standarde comune de moderare a conținutului, nivel de criptare și protecție a confidențialității. Astfel, s-ar evita situația în care firmele sînt obligate să aleagă între două seturi de reguli incompatibile.
Confruntarea actuală are potențialul de a repozitiona echilibrul de putere în industria digitală globală. Dacă giganții tech aleg să urmeze instrucțiunile FTC, Uniunea Europeană ar putea riposta cu sancțiuni autohtone și cu reguli și mai stricte. În schimb, un compromis negociat ar putea deschide drumul spre un cadru inedit de colaborare transatlantică, capabil să protejeze atât libertatea de exprimare, cît și siguranța cibernetică.
În concluzie, conflictul dintre administrația Trump și UE în privința Digital Services Act dezvăluie provocările unei lumi digitale fără frontiere tradiționale. Pentru a evita escaladarea tensiunilor și fragmentarea pieței, este nevoie de un efort comun care să armonizeze reglementările și să promoveze principii clare, aplicabile la nivel global. Numai astfel vom putea asigura un Internet deschis, sigur și echitabil pentru toți utilizatorii.