Într-o dimineață toridă de vară, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone – cunoscut pentru intervențiile sale rapide și directe – a ales să facă un tur neanunțat prin stațiunea Costinești. Imaginile surprinse de camerele de luat vederi au scos la iveală scene greu de crezut pentru un loc care, teoretic, ar trebui să reprezinte un etalon de ospitalitate la malul mării. Peste tot, mucegai, pete de grăsime pe pereți, cârpe aruncate în colțuri și alimente stricându-se în rafturi au conturat tabloul unei administrații neglijente și a unor investitori care par să fi uitat cu desăvârșire ce înseamnă cuvântul „igienă”.
„Aici cred că e vopseaua lui Ceaușescu”, a glumit oarecum amar Piedone, referindu-se la petele inestetice de pe pereți. Dar ironia momentului nu a stins gravitatea situației: turiștii care au ajuns deja la Costinești în această vară pot aluneca pe scări mucegăite, pot cumpăra legume și fructe cu pete verzi de putrefacție și se pot trezi cu chiuveta împânzită de gândaci.
Am vizitat și eu, nu de mult, zona. În urmă cu câțiva ani, plaja părea un proiect promițător: terenuri cumpărate de investitori, promisiuni de reabilitare și mii de tineri dornici de distracție. Azi, însă, aceeași zonă pare să fi fost abandonată de autorități și ignorată de agenții economici, atrași de profit rapid, nu de calitatea serviciilor. În loc de festivaluri vesele și terase cochete, ne întâlnim cu rufe rămase să se usuce pe garduri și mirosul greu de canalizare care plutește în aer.
Dincolo de imaginea dezolantă, această situație vorbește despre un cerc vicios al administrației locale și al investitorilor. Fără controale periodice și sancțiuni clare, reglementările rămân doar litere pe hârtie. Verificările spontane, chiar și făcute de un politician cu notorietate precum Piedone, aduc un plus de transparență pe termen scurt, dar nu garantează standarde ridicate pe termen lung.
Care sunt, însă, cauzele reale ale derapajelor din Costinești? În primul rând, lipsa unei politici unitare de turism la nivel județean și național. Ministerul trebuie să colaboreze cu autoritățile locale, dar și cu operatorii privați, pentru a stabili norme clare de igienă, infrastructură și siguranță. În al doilea rând, educația antreprenorială: turiștii nu vor să plătească doar pentru o șezlong, ci pentru o experiență completă, care începe cu recepția curată și continuă cu mâncarea preparată corect și cu spații de socializare primitoare.
Din punctul meu de vedere, Costinești poate renaște numai printr-un efort comun: autorități mai responsabile, investitori serioși și turiști care reclamă igiena ori de câte ori descoperă nereguli. O platformă digitală de raportare a problemelor ar fi un prim pas spre construcția unei comunități active și vigilente. În acest mod, sesizările vor fi publice, iar presiunea asupra operatorilor economici va fi reală.
Totodată, este vital ca dialogul să nu rămână la nivel de declarații. Trebuie organizate întâlniri periodice cu prezență obligatorie a compartimentelor de Salubritate, Protecția Consumatorului și Inspectoratul de Stat în Construcții. Numai așa vom evita suprafețe mucegăite, alimente stricate și instalații nesigure care pot pune în pericol viața turiștilor.
Pentru a readuce Costinești pe harta destinațiilor de top, este nevoie de transparență, responsabilitate și angajament. Faptul că Piedone a făcut publică această situație este un semnal de alarmă, dar și o oportunitate. Ne demonstrează că, atunci când un lider își asumă rolul de „verificator” al bunei stări a spațiilor publice, lucrurile se pot schimba. Rămâne însă munca de durată, pe care trebuie să o depună toți actorii implicați.
În concluzie, Costinești are nevoie de o resetare totală: de la culoarea pereților la calitatea serviciilor. Riscăm să pierdem farmecul unic al stațiunii dacă nu tratăm cu seriozitate fiecare petec de plajă, fiecare terasă și fiecare spațiu de cazare. Numai printr-o mobilizare reală putem conserva magia adolescenței și a verilor fără griji, pentru care am ajuns să iubim acest colț de litoral.