Drona peste gard: drepturi, limite și soluții când vecinul îți filmează curtea

Tip de citire: 3 minute

În era drone­lor accesibile și a pasiunii pentru filmări aeriene, apare o întrebare pe cât de banală, pe atât de importantă: poate vecinul să-și lase aparatul zburător să-ți survoleze proprietatea și să te filmeze fără acordul tău?

În primul rând, trebuie să privim situația prin prisma dreptului de proprietate. Codul Civil român stipulează că dreptul de proprietate este unul absolut, însă are limite. Proprietarul posedă terenul și subsolul, cât și spațiul aerian necesar folosinței lui rezonabile. Asta înseamnă că nimeni nu poate traversa proprietatea ta în mod abuziv, nici în sens orizontal, nici vertical – până la nivelul aerian necesar desfășurării normale a activităților cotidiene.

Însă legislația aeronautică, gestionată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), reglementează altfel circulația dronelor. Conform normelor în vigoare, dronele de agrement pot zbura până la o altitudine de 120 de metri în spațiul aerian necontrolat, cu restricții de distanțare față de oameni și clădiri. Potrivit acestor prevederi, un aparat de mici dimensiuni nu încalcă norma aeronautică dacă survolează peste curtea ta – atâta timp cât rămâne sub limita maximă de înălțime și respectă zona de zbor permisă.

Conflictul apare însă când vecinul îți surprinde activitățile private pe film. În acest caz, intră în scenă dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal. Orice persoană are dreptul să nu fie supravegheată sau filmată fără consimțământ într-un spațiu privat. Dacă vecinul îți urmărește familia la grătar, copiii care se joacă sau conversațiile de pe terasa casei, acest demers poate fi interpretat drept ingerință nejustificată în intimitate.

Din punct de vedere legal, surprinderea și stocarea imaginilor cu persoane identificate sau identificabile fără acordul lor poate încălca prevederile GDPR și ale Legii 190/2018 privind măsuri de prevenire și combatere a violenței domestice. De asemenea, Constituția României garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie (art. 26), iar Codul penal sancționează cu pușcărie sau amendă fapta de a surprinde și distribui imaginea unei persoane fără consimțământ.

Care sunt soluțiile pe care le poți explora dacă te afli în situația de a fi filmat fără voia ta? În primul rând, poți încerca o discuție amiabilă cu vecinul, informându-l că acțiunea încalcă intimitatea ta și solicitând oprirea zborurilor deasupra proprietății. În multe cazuri, un dialog civilizat rezolvă problema.

Dacă discuția nu dă roade, poți apela la o notificare scrisă – fie prin avocat, fie prin poștă cu confirmare de primire. În acest document, trebuie să menționezi legea invocată, dreptul la viață privată, alături de solicitarea de a înceta filmarea și de a șterge materialul existent.

În situații grave, când vecinul refuză deliberat să respecte legea, poți face plângere penală pentru violarea vieții private (art. 226 din Codul penal) sau poți sesiza Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). În plus, instanțele civile pot acorda despăgubiri morale și materiale pentru încălcarea drepturilor tale.

Un alt aspect de avut în vedere este legislația comunitară. Regulamentul European nr. 2016/679 (GDPR) protejează inclusiv imaginile în care apar persoane identificate. Chiar dacă filmarea are loc pe un spațiu privat, controlorul datelor (cei care operează drona și stochează filmările) are obligația legală de a asigura consimțământul persoanelor înregistrate sau de a justifica o bază legală temeinică.

În plus, ai opțiunea de a-ți instala un sistem de barieră fizică (plase speciale, copaci, gard viu) care să blocheze unghiurile directe de filmare. Deși nu înlocuiește soluția juridică, poate descuraja vecinul și reduce neplăcerile.

Din perspectiva mea, este important să adoptăm o abordare pragmatică: informare, comunicare și, dacă e nevoie, pași legali. Viața privată nu este un lux, ci un drept fundamentat în Constituție și reglementările europene. Într-o comunitate, bună-credință și dialogul pot preveni escaladarea conflictelor, dar legislația există tocmai pentru a proteja cetățeanul fără apărare atunci când situația o cere.

Pe termen lung, cred că este nevoie de clarificări suplimentare în normele aeronautice naționale, pentru a delimita cu precizie ce se poate și ce nu în materie de zbor civil asupra spațiilor locuite. Astfel, fiecare proprietar ar avea certitudinea limitelor aeriene de deasupra casei sale, iar pasionații de drone își puteau continua hobby-ul fără teama litigiilor.

În concluzie, vecinul nu are liber arbitru să te filmeze în curtea ta fără consimțământ. Deși legislația aeronautică permite circulația dronelor, dreptul la viață privată și de proprietate limitează filmarea neautorizată. Dacă te regăsești în postura de a fi urmărit din zbor, începe printr-un dialog deschis, apoi treci la notificări scrise și, dacă este nevoie, la căile de atac judiciare. Așa îți vei proteja intimitatea și vei reafirma principiul că spațiul tău privat rămâne inviolabil.