Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a dezvăluit recent intenția Guvernului de a direcționa o parte importantă a Fondului de Intervenție către proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere de interes național. Decizia face parte din efortul mai amplu al Executivului de a accelera lucrările de modernizare și de a crește siguranța traficului pe arterele principale ale țării.
Conform datelor prezentate de minister, suma alocată pentru 2025 se ridică la câteva sute de milioane de lei. Aceste fonduri vor fi puse la dispoziția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și a constructorilor autorizați, care vor derula lucrări de asfaltare, consolidare și montare de separatoare de sens, precum și reparații la poduri și pasaje.
Scopul declarat al ministerului este să elimine punctele negre rutiere și să transforme segmentele de drum unde accidentele și blocajele frecvente afectează ritmul economic și securitatea participanților la trafic. În plus, o parte din bani va fi dedicată îmbunătățirii accesului către zone turistice și axele care deservesc transportul de marfă, consolidând potențialul de dezvoltare regională.
Perspectivele liftingului infrastructural pe care îl propune Guvernul se înscriu într-o abordare strategică: mobilitatea internă este direct corelată cu productivitatea și securitatea cetățenilor. Orice întârziere în reparații poate genera costuri sociale și economice imense, de aceea intervenția rapidă este considerată crucială.
O analiză atentă a evoluției bugetelor pentru Transporturi în ultimii ani arată că sumele alocate au crescut constant, însă ritmul de implementare a proiectelor a fost adesea încetinit de proceduri birocratice și termene de achiziții publice prelungite. În acest context, decizia de a folosi Fondul de Intervenție, care poate fi mobilizat rapid, vine ca un răspuns la necesitatea de a depăși blocajele administrative și de a pune banul la treabă în cel mai scurt timp.
Din capul locului, trebuie să remarcăm că prioritizarea lucrărilor nu este doar o chestiune tehnică, ci și una politică. Proiectele vizate au fost selectate pe baza unor criterii obiective – trafic intens, densitate a populației deservite, număr de accidente și impact asupra economiei locale. Totuși, rămâne un semn de întrebare dacă toate regiunile vor primi fonduri proporționale nevoilor sau dacă unele zone mai puțin vizibile pe harta politică vor rămâne în urmă.
O altă chestiune esențială este asigurarea unui control riguros al modului în care sunt cheltuite aceste resurse. Experiența anterioară arată că proiectele mari de infrastructură sunt vulnerabile la derapaje de cost și întârzieri, cauzate adesea de organizarea defectuoasă a șantierelor sau de dificultăți în aprovizionarea cu materiale. Pentru a evita astfel de derapaje, monitorizarea independenta a progresului lucrărilor și raportarea publică transparentă ar trebui să fie parte integrantă a noului mecanism de finanțare.
Totodată, ministrul Ciprian Șerban a subliniat importanța colaborării cu autoritățile locale și cu comunitățile afectate. Lucrările de reabilitare a drumurilor naționale influențează direct viețile locuitorilor și mediul înconjurător, prin zgomot, praf sau restricții temporare de circulație. Implicarea cetățenilor și informarea constantă pot minimiza disconfortul și pot crea un climat de încredere între autorități și public.
Pe termen mediu și lung, succesul acestei inițiative va depinde însă de coerența strategiilor guvernamentale. Bugetul pentru Transporturi din 2026 și următorii ani trebuie să urmeze aceeași linie de susținere a lucrărilor prioritare, completată de proiecte majore de infrastructură, finanțate din fonduri europene și parteneriate public-private. Astfel, România poate atinge standarde de calitate comparabile cu cele ale statelor din Vestul Europei.
În concluzie, decizia de a aloca sume substanțiale din Fondul de Intervenție pentru reabilitarea drumurilor naționale este un pas important, care reflectă conștiința guvernamentală a necesității urgente de modernizare. Implementarea cu succes a acestor măsuri va depinde de managementul eficient al fondurilor, de transparență și de colaborarea între toate părțile implicate. Investiția în infrastructură nu este doar o cheltuială publică, ci și o plasă de siguranță pentru economie și un imbold pentru dezvoltarea durabilă a României.