În prima jumătate a lunii decembrie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și-a intensificat controalele în magazine și restaurante, în căutarea produselor expirate și a spațiilor cu igienă discutabilă. Rezultatul? Amenzi de peste 14,4 milioane de lei aplicate pentru nereguli grave.
Între 8 și 12 decembrie, peste 1.700 de operatori economici din toată țara au fost luați prin surprindere de echipele de comisari ANPC. Acțiunea a funcționat ca un veritabil maraton de inspecții, de la hypermarket-uri și supermarket-uri până la unități de alimentație publică de cartier.
Una dintre cele mai frecvente abateri a vizat comercializarea alimentelor expirate: conserve cu date de expirare modificate, produse lactate și mezeluri stocate neadecvat sau pe rafturi unde termenul de valabilitate fusese depășit. Consumatorii riscă probleme grave de sănătate atunci când ingestia alimentelor alterate devine obișnuință.
Igiena precară s-a aflat în topul deficiențelor constatate: bucătării murdare, ustensile neigienizate corespunzător, zone de depozitare contaminate cu resturi de mâncare și chiar prezența dăunătorilor. Aceste deficiențe nu doar că încalcă legislația, ci dăunează imaginii operatorilor economici pe termen lung.
Controalele au fost mai agresive în marile orașe și în zonele cu densitate ridicată de unități comerciale, dar nu au ocolit nici localitățile mai mici. Amenzile aplicate au variat de la câteva mii de lei pentru nereguli minore la zeci și chiar sute de mii de lei pentru cazurile grave de punere în pericol a sănătății consumatorilor.
Reacțiile comercianților au fost variate: unii au recunoscut deficiențele și au promis măsuri de remediere rapidă, în timp ce alții au contestat sancțiunile. În câteva situații, s-au organizat sesiuni de instruire internă pentru angajați, iar unele companii au comunicat pe Facebook intenția de a achiziționa echipamente noi de igienizare.
Consumatorii au privit cu satisfacție aceste acțiuni, considerând că ANPC își exercită rolul de „polițist al pieței” chiar și în prag de sărbători. Totuși, există și voci care susțin că autoritățile ar putea încuraja mai mult prevenția și educația operatorilor, nu doar sancțiunile.
Analizând datele, se observă un efort clar de a descuraja abaterea de la standardele de calitate. Amenzile – deși considerabile – reprezintă doar o parte a arsenalului ANPC, alături de avertismente, retragerea produselor periculoase din circuit și informarea publicului. E un mecanism complex, menit să garanteze drepturile consumatorilor.
Prevenția ar trebui să înceapă din momentul proiectării și amenajării spațiilor comerciale. Amenajarea corespunzătoare a depozitelor, achiziția de echipamente frigorifice performante și proceduri clare de rotație a stocurilor pot preveni majoritatea problemelor constatate de comisari.
Formarea personalului este la fel de importantă. Un bucătar sau un casier bine instruit verifică periodic termenele, cunoaște regulile de igienă și înțelege riscurile asumate când recomandă sau pun în vânzare produse contrafăcute ori expirate.
În același timp, transparența în fața consumatorilor construiește încredere. Afișarea clară a etichetelor, comunicarea deschisă privind proveniența produselor și reacționarea rapidă la sesizări pot transforma un potențial scandal într-o oportunitate de consolidare a relației brand–client.
Sancțiunile nu ar trebui să fie doar un instrument punitiv, ci și un semnal pentru companii să solicite asistență și consultanță specializată. Din acest motiv, ANPC ar putea extinde colaborările cu asociații profesionale și firme de audit în domeniul calității alimentare.
În comparație cu alte țări europene, România încă mai are de lucrat la cultura igienei comerciale și a protecției consumatorilor. În state cu tradiție în domeniu, controalele sunt frecvente, dar se acordă și granturi pentru modernizarea unităților și organizarea de cursuri gratuite.
Pe termen lung, consecințele pozitive ale acestor controale se vor reflecta nu doar în restaurante mai curate și rafturi libere de alimente periculoase, ci și în creșterea conștiinței consumatorilor. Un client informat cumpără responsabil și devine un aliat în lupta pentru calitate.
Pentru consumatori, sfatul este să verifice periodic data de expirare, să studieze etichetele și să sesizeze ANPC-ul online sau telefonic atunci când observă nereguli. O comunitate vigilentă ajută la menținerea unui standard ridicat pe piață.
Operatorii economici pot folosi această perioadă de intensificare a controalelor ca o oportunitate de audit intern: să implementeze proceduri stricte, să creeze un plan de calitate și să stabilească un calendar de controale periodice proprii. Investiția în igienă și siguranță se amortizează prin evitarea amenzilor și câștigarea credibilității.
Concluzionând, maratonul sancțiunilor ANPC din decembrie este un semnal de alarmă, dar și un prilej de resetare a standardelor în comerțul alimentarus. Cu disciplină, educație și colaborare între autorități, comercianți și consumatori, putem construi un mediu de siguranță alimentară care să ne protejeze cu adevărat sănătatea și să ridice nivelul serviciilor oferite pe piața românească.