Pe 3 septembrie, inima Beijingului va vibrează sub pașii a peste 10.000 de militari, avioane supersonice și sute de vehicule blindate. De Ziua Victoriei asupra Japoniei, China nu aniversează doar un moment istoric, ci își afișează ambițiile de a deveni lider global într-o lume tot mai tensionată.
Evenimentul, găzduit în Piața Tiananmen, se anunță a fi o demonstrație de forță tehnologică, cu prezența președintelui Xi Jinping și a unor invitați de seamă, printre care mulți lideri străini. Sosirea lui Vladimir Putin, în contextul tensiunilor crescânde dintre Est și Vest, trimite un semnal clar la Bruxelles și Washington: alianțele tradiționale sunt într-o continuă schimbare.
La suprafață, parada este dedicată „păcii și justiției internaționale”. În realitate, este și un avertisment – Beijingul pune în vitrină capacitatea Armatei Populare de Eliberare de a opera în teatre de conflict moderne: spațiul cibernetic, cel cosmic, războiul electronic și luptele hipersonice.
Pe durata a aproximativ 70 de minute, toți ochii vor fi ațintiți asupra rachetelor anti-navă din seria YJ. Modelele YJ-15, YJ-17, YJ-19 și noul YJ-20 îmbină furtivitatea cu coomandamentul dat de inteligența artificială. Viteze între Mach 4 și Mach 6, manevre complexe la faza terminală și o rază de acțiune care poate amenința grupurile aeronavă americane – acesta este răspunsul chinez la dominația navală din Pacific.
În paralel, lansatoarele mobile de rachete balistice intercontinentale (ICBM) – DF-31AG și robustul DF-41 – vor defila sub privirile publicului. Aceste sisteme pot lovi aproape orice punct de pe mapamond și pot transporta focoase multiple cu ghidaj independent (MIRV), consolidând capacitatea de descurajare nucleară a Chinei.
Un adevărat punct de interes îl reprezintă drona stealth FH-97, prima aeronavă fără pilot „pregătită de luptă”. Ea promite să acopere misiuni de recunoaștere, atac și război electronic, lucrând în tandem cu avioanele pilotate. Această abordare hibird – omul plus robotul – anticipează viitorul războiului aerian.
Mai puțin vizibile, dar la fel de importante, sunt sistemele de război electronic și armele cu energie direcționată. Dispozitivele mobile pot supresa radarele inamice, intercepta comunicațiile și neutraliza drone ostile. Prin fascicule concentrate de energie, pot ținti chiar și echipamente electronice fără a folosi muniție clasică.
Nu în ultimul rând, vor fi expuse drone de supraveghere – aeriene și maritime – și torpile autonome. Astfel, Beijingul își extinde capacitatea de monitorizare și de intervenție în Marea Chinei de Sud și nu numai.
Analizând aceste demonstrații, observăm un mesaj în cinci puncte: China și-a atins maturitatea tehnologică, își poate proteja interesele regionale, își consolidează descurajarea nucleară, inovează în domeniul roboticii militare și pregătește terenul pentru conflicte în rețelele digitale.
Statele Unite, Japonia și India au motive de îngrijorare. Lanțurile de interceptare antibalistică și strategiile de apărare aeriană vor fi supuse unor noi teste. În același timp, Uniunea Europeană, încă fragmentată în privința politicii de securitate, trebuie să regândească modul de reacție la un actor chinez tot mai assertiv.
Pe plan intern, parada întărește imaginea lui Xi Jinping ca lider care pune un accent fără precedent pe modernizarea militară. În ochii publicului chinez, spectacolul reprezintă mândria națională și dovada că, după decenii de investiții masive, China stă de tușă în competiția pentru supremație globală.
Totuși, provocarea rămâne sustenabilitatea pe termen lung: ritmul rapid al cercetării și producției militare trebuie dublat de reforme interne, adaptarea forței umane și asigurarea securității cibernetice critice.
Indiferent că privim spre vest, spre alianțele militare tradiționale, sau spre Est, către noile parteneriate, spectacolul de la Tiananmen va influența strategiile de apărare pentru următorii ani. Într-un context global marcat de rivalități crescute, aceste evoluții tehnice nu sunt doar spectacol, ci pietre de temelie ale echilibrului de putere.
Concluzionând, parada militară din 3 septembrie este mai mult decât o comemorare: este o lecție de geopolitică prin tehnologie. Încă o dată, Beijingul arată că dorește să fie arhitectul propriului destin și, prin forța armelor high-tech, răspunde unei lumi în care supremația nu se mai dictează doar de masele de soldați, ci de viteza, invizibilitatea și precizia armelor secolului XXI.