În ultimele luni, industria IT din România a intrat într-o perioadă de efervescență inversă: un val de concedieri, proiecte suspendate și un context fiscal neclar pun la încercare chiar și cei mai rezistenți jucători de pe piață. După ani de creștere accelerată, sectorul care a fost considerat pilon de stabilitate economică se regăsește într-o stare de grație fragilă, cu efecte ce se vor resimți până în 2025.
Pe plan global, marii furnizori de tehnologie au anunțat restructurări majore și au redus semnificativ bugetele de achiziție IT. Ritmul proiectelor a scăzut, iar companiile multinaționale preferă acum să-și internalizeze echipele pentru a-și proteja marja de profit. România, cunoscută pentru outsourcing-ul competitiv, a preluat acest șoc cu întârziere, dar impactul nu a întârziat să apară: cererile pentru servicii software au scăzut, iar comenzile noi au început să întârzie nejustificat.
La aceasta se adaugă modificările fiscale implementate de guvern, menite să suplimenteze veniturile la bugetul de stat. Majorarea unor taxe și introducerea unor contribuții suplimentare pentru freelanceri și IMM-uri au creat un climat de incertitudine. Lipsa clarității în privința cadrelor legislative a îngreunat planificarea pe termen mediu și lung, iar companiile care până acum mizau pe contracte indiviuale se văd nevoite să caute soluții hibride pentru a-și conserva echipele.
Analiza realizată de OVES Enterprise arată că majoritatea firmelor au optat pentru reducerea personalului și prioritizarea proiectelor «critice», adică a celor care livrează direct flux de numerar. În multe cazuri, chiar și aceste proiecte au fost amânate sau limitate la faze de testare și cercetare. «Ceea ce începuse în Silicon Valley a venit cu întârziere la noi, însă și-a adus propria sarcină de stres, din cauza reglementărilor fiscale», explică Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.
Pe segmentul outsourcing, presiunea asupra tarifelor este tot mai puternică. Date recente ale companiei Accelerance indică o scădere cu până la 9% a tarifelor medii practicate în Europa de Est. În lipsa unor comenzi noi și cu marjele deja comprimate, multe firme românești se luptă să-și mențină competitivitatea fără a reduce și mai mult calitatea livrărilor. În acest context, unele companii au început să replieze echipele către activități de mentenanță și suport, unde pot negocia prețuri fixe, mai degrabă decât să concureze pe proiecte noi și dinamice.
Freelancerii și micii antreprenori din IT sunt printre cei mai vulnerabili actori. Confruntați cu taxe mai mari și cu imposibilitatea ajustării tarifelor, mulți acceptă oferte sub nivelul costurilor reale doar ca să nu piardă clienții. Așa se explică apariția unui segment de profesioniști «supraîncărcați», dispuși să accepte termene foarte strânse și salarii mai mici, în detrimentul unui echilibru sănătos între viața personală și cea profesională.
O tendință conexă este relocarea unor funcții din România către țări unde povara fiscală este mai avantajoasă. Companiile medii, care alimentau lanțul de subcontractare, amână lansarea unor centre de dezvoltare interne și preferă să externalizeze către destinații cu regim fiscal predictibil. Această strategie ajută la menținerea profitabilității pe termen scurt, dar poate slăbi ancorarea locală în timp.
În pofida acestor dificultăți, România își conservă un avantaj semnificativ: calitatea ridicată a resursei umane. Inginerii și programatorii autohtoni sunt recunoscuți pentru flexibilitate și capacitatea rapidă de adaptare la tehnologii emergente. În plus, nivelul costurilor rămâne atractiv comparativ cu piețele vest-europene sau americane. De fapt, experții OVES Enterprise estimează că, odată ce semnalele economice globale se stabilizează, firmele vor relua investițiile în proiecte întârziate, cu un accent sporit pe soluții de automatizare și optimizare a proceselor.
Perspectivele pentru ultimul trimestru al anului 2025 aduc o rază de speranță. Dacă autoritățile vor adopta o comunicare transparentă și vor oferi un cadru fiscal clar, investitorii și profesioniștii IT vor recăpăta încrederea. Demararea programele de accelerare a ingeniozității locale și susținerea proiectelor de cercetare-dezvoltare pot revitaliza ecosistemul și transforma criza într-o oportunitate de creștere sustenabilă.
Concluzie: Contextul actual provoacă o adevărată resetare a pieței IT din România. Dincolo de presiunea concedierilor și a tarifelor în scădere, criza ne forțează să regândim modul în care abordăm colaborarea cu furnizorii, politica fiscală și strategia de atragere a talentelor. Doar printr-un dialog constructiv între autorități, companii și profesioniști vom reuși să transformăm acest val înghețat într-un impuls de inovare și reziliență.